I – CONSTITUIRE, OBIECT DE ACTIVITATE, DENUMIRE
   II – SEDIUL SI DURATA DE ACTIVITATE
  III – COMPONENTA
  IV – ADEZIUNE SI CONDITII
   V – RESURSELE FEDERATIEI
  VI – RELATIILE FEDERATIEI (CONSILIUL SI ADUNAREA GENERALA) CU ASOCIATIILE CE APARTIN FEDERATIEI)
 VII – MEMBRII OBSERVATORI
VIII – ADMINISTRATE
  IX – MODIFICARI ALE STATUTURILOR
   X – DESFIINTAREA FEDERATIEI

I – CONSTITUIRE, OBIECT DE ACTIVITATE, DENUMIRE

 ARTICOLUL 1

Sub denumirea "Federaţia Bisericilor Creştine Evanghelice" s-a format între asociaţiile cultuale care au aderat la prezentele statuturi constituite conform dispoziţiilor legislative şi regulamentare, conform legii din 9 Decembrie 1905 şi 1 Iulie 1901 şi decretelor din data de 16 Martie 1906 (alineatul III) şi din 16 August 1901, o Uniune de asociaţii al cărei obiectiv asigurarea funcţionarii publice a serviciului religios protestant de factură evanghelică, de a acoperi cheltuielile şi necesităţile acestuia şi a celorlalte activităţi legale ataşate acestuia. Obiectivul principal este extinderea credinţei creştine, dar şi asigurarea reprezentării şi apărării intereselor Federaţiei. 

II – SEDIUL SI DURATA DE ACTIVITATE

ARTICOLUL 2

Sediul este în Monteux 1665, strada Carpentras 84170 Monteux – Franţa. Sediul poate fi transferat în altă parte la propunerea Consiliului Federaţiei, ratificat de către Adunarea Generală.

ARTICOLUL 3

Durata de activitate a Federaţiei este nelimitată. Exercitarea fiscală este stabilită de la data de 1 Octombrie pînă la următorul 30 Septembrie.

ARTICOLUL 4

Raza sa de activitate cuprinde Franţa şi teritoriile franceze de dincolo de mare. De asemenea poate stabili relaţii de parteneriat cu Federaţiile şi Bisericile din exterior.

 III – COMPONENTA

ARTICOLUL 5

Federaţia este constituită din:

- asociaţii cultuale (legea 1905) care proclamă Evanghelia. Federaţia se angajează să vegeze la creşterea lor , multiplicarea şi dezvoltarea lor respectînd totodată diversele lor moduri de manifestare.

- pastori ieşiţi la pensie. Aceştia pot să îşi depună cererea de adeziune în mod individual. Adunarea Generală îi poate primi, în urma propunerii Comisiei, ca dovadă a recunoaşterii slujirii pe care au făcut-o.

IV – ADEZIUNE SI CONDITII

ARTICOLUL 6

Pentru a face parte din Federaţie cererea de adeziune trebuie să fie întocmită de către:

*         O asociaţie constituită în termeni legali (în cazul Franţei asociaţie de tip legea 1905), sau de către un pastor ieşit la pensie,

*         De accord cu prezentele statuturi, confesiunea de credinţă şi cu regulamentul de ordine interioară (a se vedea documentele anexe),

*         Şi conform procedurii următoare:

a)    Consiliul bisericii, comunitatea sau pastorul ieşit la pensie adresează o cerere în scris Preşedintelui Federaţiei care numeşte un delegat ce are misiunea de a stabili o întrevedere cu solicitantul. Dacă avizul delegatului este favorabil, Preşedintele trimite cererea sa Consiliului Federaţiei.

b)    În urma avizului favorabil al Consiliului Federaţiei, biserica solicitantă este prezentată Adunării Generale a Federaţiei.

c)     Numai Adunarea Generală este autorizată să accepte sau să respingă cererea de adeziune. Asociaţiile admise în urma votului favorabil al Adunării Generale sunt mai întîi într-o perioadă de probă, peroadă ce nu depăşeşte doi ani. Dupa aceasta, se va vota din nou acceptul definitiv sau respingerea cererii.

d)    Asociaţiile care au participat la constituirea Federaţiei nu sunt supuse unei perioade de probă.

e)    Asociaţiile pe care Federaţia le cunoaşte bine şi care îşi depun cererea de adeziune pot fi primite, ca excepţie, fără a fi supuse unei periode de probă însă acest lucru este condiţionat de votul unanim al Adunării Generale.

f)     Pastorii înscrişi în Federaţie care ies la pensie vor fi admişi în mod individual fără perioadă de probă.

ARTICOLUL 7

Asociaţiile aderante şi cele în perioadă de probă, se angajeze să cotizeze anual cu o sumă  stabilită de Federaţie, ce se ridică la 30 de euro pe lună. Membrii "individuali" sunt scutiţi de la plata cotizaţiei. Fiecare asociaţie aderentă trebuie să fie în măsură să îşi acopere singură cheltuielile de lucru.

ARTICOLUL 8

Incetează să  mai facă parte din Federaţie ( fără însă ca acest lucru să desfiinţeze Federaţia însăşi) :

1.    Asociaţiile sau membrii individuali care şi-au prezentat demisia prin scrisoare recomandată , adresată Preşedintelui Federaţiei, în urma deliberării Consiliului asociaţiei respective.

2.    Asociaţiile aderante, care au neglijat plata cotizaţiei lor timp de mai mulţi ani, şi participarea la Adunările Generale ale Frederaţiei vor fi excluse  după un preaviz de trei luni, după ce au fost înştiinţate  în prealabil, printr-o scrisoare recomandată, să se conformeze statuturilor.

3.    Pot fi excluse: 

a)    Asociaţiile aderante sau membrii individuali care au neglijat obligaţiile impuse de prezentele statuturi, confesiunea de credinţă şi regulamentul de ordine interioară, după ce înştiinţtarea trimisă prin scrisoare recomandată preşedintelui asociaţtiei respective a rămas făra raspuns.

b)    Asociaţiile aderante care , fie datorită unei modificari a statutului lor fie datorită acţiunilor lor, nu se mai găsesc în situaţia de a respecta condiţiile stipulate în prezentele statuturi pentru a putea continua să facă parte din Federaţie.

c)     Asociaţiile aderante care prin modul lor de a acţiona au prejudiciat reputaţia Federaţiei.

d)    Excluderea paote fi hotărîtă nuami de către Adunarea Generală , cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi şi reprezentanţi ( reprezentînd cel puţn jumătate plus unu din asociaţiile aderante la Federaţie). Asociaţia care trebuie exclusă va fi convocată în persoana preţşedintelui său, cu 15 zile înainte, prin scrisoare recomandată. Dacă preşedintele convocat refuză să se prezinte la întîlnire, fie prin el îsuşi sau printr-un trimis care să aducă explicaţiile cuvenite, excluderea îi va fi anunţată prin scrisoare recomandată.
 

ARTICOLUL 9

Asociaţiile aderante nu sunt sub nici o formă responsabile în mod personal de contactele Federaţiei. In acest caz cel care răspunde este responsabilul de resursele Federaţiei.

V – RESURSELE FEDERATIEI

ARTICOLUL 10

Resursele Federaţiei se compun din:

a)    Cotizaţii şi colecte voluntare ale bisericilor membre pentru a acoperi cheltuielile seviciului religios (alineat IV) precum şi altele prevăzute de legea din 9 Decembrie 1905 (în Franţa),

b)    Colectele şi strîngerile de bani făcute prin mijloace proprii şi destinate acţiunilor comune.

c)     Subvenţii legale.

d)    Daruri, donaţii şi patrimonii legale.

e)    Remuneraţii şi venituri de bunuri şi valori ce aparţin Federaţiei.

VI – RELATIILE FEDERATIEI (CONSILIUL SI ADUNAREA GENERALA) CU ASOCIATIILE CE APARTIN FEDERATIEI) 

ARTICOLUL 11

Gestiunea tuturor lucrurilor sale (serviciu divin, buget, immobile, acţiuni diverse…) ţine de competenţa, responsabilitatea şi autoritatea asociaţiei afiliate. Ea poate, însă, să participe în funcţie de convingerile şi mijloacele sale la acţiuni, lucrări promovate şi recomandate de către Federaţie în cadrul obiectivelor (evanghelizare, educaţie, formare bibilică, pregătirea de slujitori, etc).

Prin aceasta se înţelege că Federaţia nu îşi va apropria aceste acţiuni. 

VII – MEMBRII OBSERVATORI

 ARTICOLUL 12

Consiliul Administrativ al Federaţiei este autorizat, datorită dorinţei de unitate şi de colaborare frăţească între biserici, să solicite şi să numească printer slujirile cunoscute şi recunoscute din alte denominaţiuni ce nu fac parte din Federaţie, membrii observatoricare vor putea lua parte la lucrările Consiliului Comisiilor, a Departamentelor şi a Adunării Generale avînd un  statut de consultanţi, numărul lor neputînd depăşi o treime din membrii Consiliului Federaţiei. 

VIII – ADMINISTRARE

A – CONSILIUL ADMINISTRATIV

ARTICOLUL 13

Federaţia este administrată de un Consiliu Administrativ compus din  cel puţin patru membrii şi cel mult opt membrii.

Membrii Consiliului Administrativ sunt aleşi pe o perioadă de trei ani iar o treime dintre ei este înlocuită odată la un an pentru a asigura continuitatea necesară funcţionării şi administrării Federaţiei.

Memrii care sunt aleşi primii în Consiliu vor avea deci un mandat mai scurt. Ei se vor putea reprezenta singuri şi vor fi aleşi prin tragere la sorţi sau prin voluntariat.

Alegerile pentru Consiliul Administrativ şi pentru Comisia Federaţiei se vor ţine prin vot secret. Preşedintele nu va putea fi reales  pentru mai mult de două mandate successive.

ARTICOLUL 14

Consiliul Administrativ îşi alege membrii Comisiei ce poate cuprinde:

*         Un preşedinte,

*         Unul sau mai mulţi vicepreşedinţi,

*         Un secretar general şi eventual un secretar adjunct,

*         Un trezorier general şi eventual un trezorier adjunct,

*         Unul sau mai mulţi membrii evaluatori.

Consiliul Administrativ se reuneşte cel puţin o dată pe an. Deciziile sunt luate de majoritatea membrilor prezenţi şi reprezentaţi. In cazul unei opinii împărţite, părerea preşedintelui primează. 

Consiliul Administrativ dispune de puteri lărgite, pentru a asigura buna funcţionare a Federaţiei şi atingerea obiectivelor, potrivit termenilor legali.

Consiliul Federaţiei înfiinţează împreună cu Adunarea Generală a Federaţiei toate Comisiile şi Departamentele necesare bunei funcţionări ale Federaţiei în toate domeniile în care acest lucru se impune, pentru a raspunde nevoilor asociaţiilor aderante: juridic şi fiscal, educativ, învăţătură biblică, teologică, fomare continuă şi pregatire de slujitori, funcţionare regional, naţională, relaţii între biserici, etică, etc 

Consiliul numeşte şi stabileşte responsabili de Comisii şi Departamente şi le delimitează puterea şi domeniul de activitate.

Consiliul Administrativ elaborează regulamentul de ordine interoară şi îl prezintă Adunării Generale, singura autorizată să îl modifice şi să îl adopte. 

ARTICOLUL 15

Preşedintele convoacă şi prezidează Adunarea Generală, reuniunile Consiliului Administrativ şi ale Comisiilor sau Departamentelor. El reprezintă Federaţia în toate acţiunile vieţii Civile şi este investit cu puteri. El poate să delege orice membru al Consiliului Administrativ. Are puterea de a exercita dreptul legal în numele Federaţiei, atît la cerere cît şi ca apărare, să formuleze apeluri şi săexercite puterea. De asemenea, el poate delega preşedenţia Comisiilor şi Departamentelor Federaţiei.

Totuşi, pentru a exclude un membru el trebuie să aibă în prealabil aprobarea Consiliului Administrativ, convocat pentru această cauză, reprezentat prin  majoritatea membrilor prezenţi. 

ARTICOLUL 16

Secretarul general are în grijă corespondenţa primită şi arhiva. 

ARTICOLUL 17

Trezorierul are în grijă tot ceea ce priveşte gestiunea bunurilor Federaţiei. Acesta nu poate da nici o dipoziţie fără a fi obţinut în prealabil permisiunea Consiliului Administrativ cu majoritaea membrilor prezenţi.

El are puterea de a deschide toate conturile bancare sau poştale în numele Federaţiei, sa depună sau să retragă fonduri pe propria răspundere. 

ARTICOLUL 18

Consiliul Administrativ este investit cu puteri lărgite pentru a întocmi sau a autoriza orice act necesar bunei funcţionări a Federaţiei.

Cheltuielile de deplasare ale Consiliilor Federaţiei şi întrevederile cu alte organizaţii partenere sunt suportate de către Federaţie. 
 

B – ADUNAREA GENERALA 

ARTICOLUL 19

Adunarea Generală a Federaţiei se compune din:

a)    Delegaţii asociaţiilor cultuale (legea 1905) aderante. Aceştia sunt desemnaţi de către Consiliul fiecărei asociaţii, însă fiecare asociaţie dispune doar de o singură reprezentare la vot. Consiliul asociaţiior cultuale este cel care desemnează pesoana autorizată să îşi exprime votul.

b)    Membrii Consiliului Federaţiei sunt delegaţi din oficiu de către asociaţia lor.

c)     In absenţa delegaţilor, o biserică membră poate să dea o procură unui alt membru; nici un membru nu poate deţine mai mult de jumătate din voturile Adunării Generale.

d)    Fiecare membru individual dispune de un drept la vot , în afara cazului în care acesta a fost deja delegat de către o biserică membru. El nu poate avea aceste două drepturi simultan.

ARTICOLUL 20

Adunarea Generală trebuie să fie convocată cu cel puţin 15 zile înainte. Biroul său este cel al Consiliului Administrativ.

Adunarea Generală Obişnuită se informează în legătură cu buna desfăşurare a lucrării lui Dumnezeu, aprobă conturile fiecărei acţiuni. Ea alege membrii Consiliului cu majoritatea absolută a membrilor Asociaţiei, prezenţi sau reprezentaţi. Deliberează asupra tuturor chestiunilor legate de Ordinea de Zi aduse la cunoştiinţă de către Consiliul Administrativ.

Dacă în urma unui deces, a unei demisii sau oricărei alte cauze numărul membrilor Consiliului Administrativ scade sub patru, Consiliul Federaţiei trebuie să îi înlocuiască (prin cooptare), pînă la următoarea reuniune a Adunării Generale, pe cei care au demisionat sau au decedat.

Adunarea Generală se reuneşte de cel puţin patru ori pe an la convocarea preşedintelui Consiliului Administrativ sau la cererea în scris, adresată Preşedintelui Consiliului Administrativ prin scrisoare recomandată şi confirmare de primire, a un sfert dintre asociaţiile cultuale membre.

Pentru ca o Adunare Generală să poată delibera valabil, este necesar ce cel puţin majoritatea membrilor săi să fie prezenţi sau reprezentaţi împuterniciţi în scris, semnat şi datat. In cazul în care aceste condiţii nu sunt respectate, se va impune o nouă convocare cu precizarea cauzelor; deliberările vor fi atunci valabile oricare ar fi numărul delegaţilor prezenţi şi reprezentaţi.

ARTICOLUL 21

Un registru al deliberărilor Adunării Generale parafat de Preşedinte este ţinut de către secretar. 

IX – MODIFICARI ALE STATUTURILOR

ARTICOLUL 22

Modificarea statuturilor nu poate fi pronunţată decît de Adunarea Generală Extraordinară convocată în acest scop cu cel puţin 15 zile înainte. Pentru ca modificarea statuturilor să poată fi valabilă:

a)    O Adunare Generală Extraordinară trebuie să fie convocată cu cel puţin 15 zile înainte

b)    Modificările propuse trebuie să fie comunicate fiecărui membru (asociaţie cultuală) în aceeaşi zi în care are loc convocarea,

c)     Să fie adoptate de majoritatea (celor prezenţi şi reprezentaţi) ca şi pentru Adunarea Generală Obişnuită.Chiar şi o re-convocare poate fi posibilă dacă este necesar.

d)    Nimic nu împiedică ca o Adunare Generală Extraordinară să preceadă sau să succeadă unei Adunări Generale Obişnuite; trebuie doar ca ea să fie convocată conform regulilor de mai sus.

X – DESFIINTAREA FEDERATIEI

ARTICOLUL 23

Desfiinţarea Federaţiei poate fi decisă numai de către Adunarea Generală Extraordinară convocată special în acest scop, cu cel puţin 15 zile înainte.

Pentru ca deliberarea Adunării Generale Extraordinare să poată fi considerată valabilă, cel puţin 2/3 dintre membrii săi trebuie să fie prezenţi efectiv sau reprezentaţi cu împuternicire datată şi semnată, pentru a decide dizolvarea.

In cazul desfiinţării, Adunarea Generală Extraordinară numeşte o persoană care se va ocupa cu desfiinţarea activă a Federaţiei, conform articolului 9 din legea din 1 Iulie 1901, într-o Asociaţie sau Federaţie care va urmări aceleaşi obiective enunţate în articolul 2 din prezentele statuturi. 

ARTICOLUL 24

In cazul în care Adunarea Generală convocată cu scopul de a modifica statuturile sau de a desfiinţa Federaţia nu se va întruni criteriile stipulate mai sus, o nouă Adunare Generală Extraordinară va fi convocată în aceeaşi formulă şi în aceeasi termeni, însă aceasta va putea delibera cu o majoritate de două treimi dintre membrii prezenţi sau reprezentaţi, indiferent de numărul lor.